Recorder Talks
Un spațiu Recorder pentru idei, dezbateri și explicații relevante.
Episoade
Politică la minut #15. Cum va arăta viitorul României?
În ultimii 36 de ani, România a făcut progrese majore. Însă, după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, politicienii români nu au mai reușit să propună un nou proiect de țară concret. Deși vorbesc despre diferite obiective naționale, până acum nu au reușit să contureze o direcție clară pe care România să o urmeze în viitor.În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Vlad și Răzvan ana
Politică la minut #14. Mai este AUR un partid anti-sistem?
După căderea guvernului Bolojan, în urma moțiunii PSD-AUR, pe scena politică situația pare incertă.Liderul AUR, George Simion, nu exclude intrarea la guvernare și lasă de înțeles că propunerea de premier ar putea fi fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. La rândul său, Georgescu vorbește despre varianta unui guvern de uniune națională format din PNL, PSD și AUR.În acest contex
Politică la minut #13. Ce jocuri face PSD cu guvernarea?
După 10 luni de guvernare alături de PNL, USR și UDMR, cu Ilie Bolojan prim-ministru, PSD a spus, așa cum tot amenința de ceva timp: „Ajunge. Până Aici".A urmat, la începutul săptămânii, un referendum intern în care 97,7% dintre delegații social-democrați au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan. Totuși, încă nu este clar ce a declanșat, de fapt, ruptura.În acest epi
Politică la minut #12. Cum ieșim din criza energetică?
Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice.Nu și în România, unde, de câțiva
Politică la minut #11. Va aduce AI-ul sfârșitul muncii?
Generații întregi au crescut citind despre o lume științifico-fantastică a viitorului în care tehnologia va aduce nu doar mașini zburătoare și călătorii în spațiu, ci și roboți care să lucreze în locul nostru.În contextul dezvoltării fulminante a inteligenței artificiale din prezent, dar și a declarațiilor liderilor politici care le cer cetățenilor să muncească mai mult și mai productiv, Răzvan și
Politică la minut #10. De ce mor reformele în România?
Deși ani la rândul politicienii, de la toate partidele, au promis că vor schimba radical organizarea și funcționarea statului, de multe ori pare că România bate, de fapt, pasul pe loc.Reformele, când se fac, reprezintă doar tăieri de fonduri și concedieri care, în loc să aducă bunăstare populației, îi afectează tocmai pe cei mai vulnerabili cetățeni, în timp ce sintagme precum „digitalizarea admin
Politică la minut #9. Rezolvă interzicerea rețelelor de socializare problemele tinerilor?
În luna decembrie a anului trecut, Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat posibilitatea minorilor sub 16 ani de a avea conturi pe rețelele de socializare. De atunci, mai multe țări europene au întreprins măsuri similare sau au pornit dezbateri în spațiul public despre protejarea minorilor de pericolele internetului. În paralel, decidenții români discută și ei pe această temă,
Politică la minut #8. SUA vs. UE: Ce va alege România?
Ultimele schimbări de pe scena politică internațională fac tot mai evidentă ruptura dintre Statele Unite ale Americii și țările europene. Amenințările privind anexarea Groenlandei, arestarea președintelui Venezuelei și declarațiile acide ale liderului de la Washington, Donald Trump, i-au determinat pe liderii europeni să caute soluții pentru consolidarea puterii și autonomiei continentului.În aces
Politică la minut #7. Cine controlează cu adevărat serviciile secrete în România?
De trei ani, Serviciul Român de Informații funcționează fără un director permanent. Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani. Gabriel Vlase a mers la Formula 1 „în interes de serviciu”, în plină criză generată de interferențele rusești în alegerile prezidențiale din România. Toate acestea se întâmplă în timp ce România alocă serviciilor secrete bugete uriașe, chiar și în
Politică la minut #6. Ce a pierdut România pe drumul de la comunism spre democrație?
La 36 de ani de la Revoluție, România s-a schimbat radical. Am intrat în UE și NATO, economia a crescut, iar instituțiile democrației s-au consolidat. În același timp, exodul masiv, regiunile subdezvoltate și sărăcia rămân o realitate îngrijorătoare pentru țara noastră. Inegalitățile economice și neajunsurile i-au făcut pe unii români să spună că în comunism România o ducea mai bine.În acest episo
Politică la minut #5. Mai avem nevoie de Uniunea Europeană?
Odată cu creșterea mișcărilor suveraniste, s-au intensificat și conspirațiile legate de deciziile și influența Uniunii Europene în România. Criticată pentru că ar fi prea tehnică, birocratică și elitistă, UE ne-a oferit totuși o viață mai bună, nu doar aici, în România, ci și celorlalți europeni care fac parte din această comunitate.În acest episod, Vlad Adamescu și Răzvan Petri discută despre vii
Politică la minut #4. De ce revine discursul legionar în spațiul public românesc?
Politicieni, artiști, oameni de cultură sau ai Bisericii continuă și astăzi să rostogolească propaganda la un secol de la apariția celei mai sângeroase mișcări extremiste și antisemite din România.De la filmele lui Sergiu Nicolaescu până la muzica hip-hop, discursul legionar a rămas o constantă în spațiul public românesc, primind doar ambalaje diferite în funcție de regim și de interesele politice
Politică la minut #3. Poate meritocrația să salveze România?
Politicieni din toate taberele invocă adesea meritocrația ca soluție pentru un sistem clientelar și corupt, pe care, paradoxal, tot ei l-au creat. Însă un model bazat exclusiv pe merite, aplicat la toate nivelurile, poate genera și multe nedreptăți.În noul episod al podcastului „Politică la minut by Recorder", Răzvan Petri și Vlad Adamescu discută despre originile ideii de meritocrație, despr
Politică la minut #2. Unde se încheie libertatea de exprimare?
Promisiunile lui Donald Trump, discuțiile tot mai aprinse despre reglementarea platformelor online, reacțiile controversate ale autorităților față de protestele pro-Palestina și moartea lui Charlie Kirk au readus în centrul atenției o temă esențială: libertatea de exprimare.Care sunt limitele acesteia în România? Există cu adevărat cancel culture în spațiul public autohton? Și unde se trasează gra
Politică la minut #1. Sunt muncitorii străini o problemă reală pentru România?
Pe fondul protestelor anti-imigrație, a violențelor la adresa lucrătorilor străini și a accentuării mesajelor care incită la discriminare, în primul episod din podcastul Politică la minut by Recorder, Vlad și Răzvan și-au propus să răspundă concret la întrebarea „Sunt muncitorii străini o problemă reală pentru România?”Aceștia analizează temele de propagandă ale extremei drepte din România și de d
CAP la CAP. Anul marilor decizii: alegerile noastre și poftele Împăratului - cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).
CAP la CAP. „Supereroul” Ciolacu, file din dosarul de revoluționar - cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).
CAP la CAP. Cristian Tudor Popescu răspunde la întrebările voastre
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).
CAP la CAP. Sfânta șpagă. Complicitatea Bisericii cu politicienii - cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).
CAP la CAP. Câți cetățeni poate ignora un președinte? - cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).
CAP la CAP. Tentația extremismului - cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).
CAP la CAP. Război, radicalizare, dezumanizare - cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu
Prima ediție a emisiunii Cap la cap, cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu dezbate cele mai importante evenimente din ultima perioadă: Războiul de la granița Fâșiei Gaza, rezultatele alegerilor din Polonia și pericolul extremismului în Europa de Est.
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming
On the Record devine Recorder Talks
Timp de trei ani am fost aici împreună încercând să dăm explicații detaliate evenimentelor importante. Ne-am străduit să invităm în fața voastră voci relevante care, pe tonul moderat atât de necesar, să ne aducă pe toți mai aproape de a înțelege ceea ce trăim. Așa a apărut comunitatea podcastului On the Record și vă mulțumim, fiecăruia în parte, că v-ați alăturat acestei idei, că ne-ați încurajat,
România, trezită de proteste. O putere care caută să dezbine și o societate care se dezmeticește
În orice criză, nervozitatea devine ambianța obișnuită a vieții cotidiene. Dar când puterea politică se tot întinde și sfidează repetat, peste nervozitatea deja acumulată, numărul celor sufocați de revoltă începe să se vadă în stradă.
Profesori, polițiști, angajați din Sănătate fac, în aceste zile, mai mult decât greve sindicale. Protestul lor sancționează împărțirea banului public, așa cum a des
Greva merge mai departe. Gândurile unui tânăr profesor ieșit în stradă
De două săptămâni, profesorii din școli și din licee sunt în grevă. Cer demnitate, dar o fac în fața unor demnitari cărora însăși ideea de demnitate publică le e străină. În zgomotul general, accentele se pun, la întâmplare, când pe salarii, când pe nevoia de performanță, când pe așa-zisele oferte cu care guvernul încearcă să-i retrimită în clase.
Celor care au lăsat cataloagele din brațe societat
Transformarea unui președinte. Și ce putem învăța pentru următoarele alegeri
Nu e tocmai o noutate că avem un președinte care savurează fiecare minut pe covorul roșu. Klaus Iohannis apărea așa, privind peste capetele tuturor, încă de pe 21 decembrie 2014, când ajungea la Cotroceni pentru prima dată. Numai că atunci făcea solemn o promisiune: la mai multă muncă pentru a îndeplini așteptările tuturor va fi întotdeauna primul.
După opt ani și jumătate, președintele reales mu
La un pas de Guvernul Ciolacu. Pensionarea politică a președintelui
În România, se caută iar miniștri. Nu după conturul profesional, nici după pricepere. Nu se depun CV-uri și nici nu se fac evaluări de etapă. Ministeriatul are nevoie, în coaliția deja desenată în jurul PSD și PNL, de oameni care pot și vor - pot să accepte patronajul politic și vor să-și pună numele lângă cel al lui Marcel Ciolacu. Singura condiție pusă răspicat e să pară mai puțini.
În așteptare
Extremismul se întărește. „Este un moment de răscruce, nu numai pentru România”
Agresivitate politică și dezinformare. Sunt două dintre căile prin care AUR a testat, în ultimele zile, cât de departe poate merge în lunile următoare pentru a aduce extremismul la putere. O realitate răsturnată în care „străinii” ar dicta separarea copiilor vulnerabili de familii și îngrădirea dreptului de a circula liber prin oraș s-a creat deja pe canale de Telegram, pe TikTok și pe site-uri or
Orașul de 15 minute. Realități și capcane conspiraționiste
Un mare oraș e deseori și un mare consumator de timp. Dar, cu câteva schimbări profunde, în loc să ne mănânce timpul, ni l-ar putea reda.
“Orașul de 15 minute” e un concept care a ajuns recent și în Parlamentul României. Săptămâna viitoare ar urma să se decidă, la vot, cât de repede vom avea, și în orașele noastre, zone fără mașini și benzi auto mai înguste, care să lase spațiu pistelor de bicicle
Românii și sănătatea emoțională. Cum am ajuns la violență psihologică la scară națională
Într-o singură săptămână, am văzut la televizor cum se manifestă tupeul, isteria, întunericul uman în toate formele lui. Moartea jurnalistei Iulia Marin de la Libertatea a devenit, sub ochii unei națiuni în permanentă stare de alertă, subiect de serial cu accente subumane.
Filtrul audiovizualului românesc ar trebui să fie CNA. Dar, când posturi ca România TV trec ușor peste amenzile formale și pr
De ce-ar pleca, de ce-ar mai sta. Sunt tinerii o pradă ușoară pentru populiști?
Numărul celor foarte tineri care pleacă din România s-a dublat în ultimii 10 ani. În urma lor, ne uităm perplecși la cifre. Suntem o majoritate tristă gata să se întoarcă pe partea cealaltă a resemnării, în timp ce o minoritate aparent vigilentă se arată, în cele din urmă, la fel de puțin capabilă de înțelegere socială.
Plecați sau rămași, tinerii generației Z se simt mai degrabă ignorați. Apoliti
Pledoarie pentru modestie. Ce avem de învățat din eșecuri
Lăsăm, azi, actualitatea deoparte pentru a ne uita mai bine la noi înșine și, cu îngăduință, la propriile ratări. E o cale bună, vom descoperi, inclusiv pentru a le da o mai mare șansă societăților noastre și construcțiilor politice în care ne-am nimerit sau am ales să trăim.
Ne-a dus spre acest episod una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultima vreme: „In Praise of Failur
Marțea alba-neagra. Mai avem Justiție în România?
Politica e un joc care nu se joacă cu toate cărțile pe masă. Politica e deseori spectacol și rareori căutarea sinceră a celui mai mare bine pentru cei mai mulți. Când vine vorba de Justiție, însă, politica obscură ar trebui să tacă și politicienii să caute să scrie, cu știință de carte și bună credință, legile corecte. În realitatea noastră, nu-i așa.
Suprarealism, tupeu, replici care deturnează
Festivalul ipocriziei. De ce mica „reformă” a pensiilor speciale nu rezolvă marea problemă a sistemului
Cu cronometrul Comisiei Europene pe masă, PNL, PSD și UDMR au făcut, cu pensiile speciale, ce știu mai bine partidele de la putere: un minim compromis, printre cuvinte flamboaiante și replici arogante date celor care cer tăieri usturătoare. Parlamentarii par, însă, să fi uitat tocmai de cei mai speciali: ei înșiși. Pensiile aleșilor – locali sau naționali – rămân neatinse, se pot adăuga mai depart
Aroganță și complicitate. Despre un faliment predictibil și un stat care nu învață din greșeli
La fiecare doi-trei ani, un mare asigurator se prăbușește. Falimentul lui are un preț și e plătit de toată lumea. Acum doi ani, a fost City Insurance. Acum o săptămână, a venit rândul Euroins. Ambele companii vânduseră milioane de asigurări auto fără vreo valoare reală, ambele au scos banii asiguraților din România.
Chemați în Parlament, șefii autorității care ar fi trebuit să prevină dezastrul a
Păcatele profesorului de morală. Despre grooming sub cupola Bisericii
Un profesor care știe să jongleze cu slăbiciunile elevelor sale ajunge, pas cu pas, să le toarne alcool pe gât și să se fotografieze împreună în pat. Dar povestea de la Seminarul Teologic din Baia Mare publicată săptămâna aceasta de Recorder nu e atât de simplă. Dincolo de imaginile revoltătoare și de tăcerea asurzitoare a Bisericii Ortodoxe, mai bine de un an, investigația „Toate sunteți ale mele
Reducerea la tăcere. Tertipurile puterii pentru a scăpa de opoziția societății civile
În firava noastră democrație, puterea politică și-a amintit brusc cine o calcă pe nervi: ONG-urile gălăgioase și presa neplătită de partide. Și a găsit, pentru ambele probleme, aceeași rezolvare: o sumă de proiecte de lege strecurate abil, cu mâna acelorași oameni, care să le slăbească mult puterile și să le pună în pericol finanțarea.
Confruntarea surdă care se duce în aceste zile între politicie
România resemnată. Falsa impresie de mai bine din noile legi ale educației
Șapte ani i-a luat lui Klaus Iohannis să facă din cea mai mare promisiune a campaniei sale electorale o idee cu care să ajungă în guvern.
Încă doi ani le-a luat miniștrilor săi să scrie o lege.
Societății i s-au dat, însă, doar câteva zile în care să citească, să înțeleagă și să ridice obiecții dacă viitorul desenat de ministrul Ligia Deca pare că n-are nimic de-a face cu resetarea, depolitizarea
Reinventarea unui președinte. Fenomenul Zelenski, la un an de război
Oboseala de război estompează amintirile. Ziua de 24 februarie 2022 nu e una la care să vrem să ne întoarcem. E, totuși, ziua suprarealistă în care Ucraina și lumea întreagă au descoperit un lider. Pus în fața noii realități, actorul Volodimir Zelenski renunța la măști și se înconjura de un staff de criză.
Fără a fi un mare gânditor, președintele Ucrainei în război a ieșit la marginea scenei ca un
Între război și pace. E Moldova o bombă cu ceas?
Realitatea de la Chișinău pare o sursă inepuizabilă de idei cinematografice. Din întâmplări cu politicieni și gangsteri, Republica Moldova a alunecat, după un scurt respiro, direct în filmul războiului lui Putin. Salvată anul trecut de armata ucraineană, care a oprit avansul Rusiei spre Transnistria, Moldova se vede acum în fața altui înspăimântător scenariu – unul cu spioni și luări de ostatici,
Democratizarea Inteligenței Artificiale. Cât poate schimba un chatbot lumea în care trăim
Începută de ceva timp, conviețuirea noastră cu sistemele de inteligență artificială devine, în aceste zile, și mai interesantă. ChatGPT, chatbot-ul lansat de OpenAI capabil să poarte conversații scrise a depășit 100 de milioane de utilizatori unici în numai două luni de la lansare, iar 5 milioane de oameni îl deschid deja în fiecare zi.Democratizarea aproape peste noapte a unui sistem de inteligen
România, sub înaltul patronaj al epoleților. Ce vedem în spatele afacerii Romarm
Ziua în care președintele Iohannis anunța, la Cotroceni, intrarea României în stare de urgență era și ziua în care, scuturați de orice temeri, câțiva oameni influenți în stat începeau să aranjeze primele afaceri de pandemie. În spatele apelurilor publice la calm, s-au creat neîntârziat noi rețele de influență: firme fără pată veneau cu autorizații, oameni cu bani finanțau importuri dubioase, iar g
Adolescenții și stupefiantele. Ce e de făcut „într-o țară care înoată în droguri”
Pe 17 ianuarie, într-o marți ca oricare alta, ambulanța din Petroșani e chemată în pauza mare să ducă la spital trei elevi de clasa a VIII-a. Povestea, ajunsă la știri, e deja una din multele despre consumul de stupefiante în școli din ultimele patru luni.
După gardul școlii, fie ea de renume sau nu, consumul de psihoactive, ieftine și la îndemână, s-a banalizat. Cei care se fac că nu înțeleg rămâ
Țara mea de doctori. Ce ne arată cazul Bode despre partide și despre societate
Cum România e încă un enorm inventar de nereguli, cazul unui ministru care refuză să-și asume plagiatul și să se retragă a trezit mai mult curiozitate decât indignare. Cât va mai rezista Lucian Bode la Interne și cine îl protejează? Cum reușește o figură ștearsă de sindicalist local să învețe, în câțiva ani, scurtătura până la cele mai înalte trepte ale puterii? Și cum rămâne acolo?
Răspunsul e de
Cu ochii pe puterea din umbră
În primăvara lui 2022, pe email-ul redacției Recorder ajungea un mesaj de la un ofițer de Operațiuni Speciale care lucrase 10 ani în sistem. Ionuț Mihalache povestea, între altele, cum fusese chemat să caute – cu un patent și o lanternă – dacă în biroul unui proaspăt numit șef al Poliției erau plasate microfoane. Și, pentru că le-a găsit, serviciul de informații care le montase, nu se știe d
Cum ne văd refugiații ucraineni și ce am făcut pentru ei
Se împlinesc zece luni de când Rusia a pornit la război împotriva Ucrainei, forțând aproape zece milioane de oameni să-și abandoneze casele.
Peste trei milioane au ajuns în România, iar aproape 100,000 au și rămas.
Inițial, a ajutat fiecare cum a putut. După care, grație fondurilor europene, lucrurile au început să se așeze.
Ce am reușit, totuși, să facem în 2022 pentru refugiații ucraineni? Destu
Revoluția din ’89 nu s-a încheiat încă. 33 de ani de tăinuire a criminalilor
Despre decembrie 1989 se vorbește, de ani buni, în aceleași clișee. Eroii sunt amestecați cu provocatorii, securiștii cu cu salvatorii, cei care au ucis deliberat cu militarii obligați să răspundă la ordin. Povești construite atent, semnate de istorici chiar, au fabricat, în timp, o pseudorealitate din care aproape nimeni nu mai înțelege nimic.
Și, în această abundență de vorbe, o mare întrebare a
De ce am ratat intrarea în Schengen
De mulțumit, a mulțumit solemn ministrul Bode, încă de la Bruxelles, tuturor celor care l-au trimis să ducă România în Schengen. Dar, de intrat, tot nu intrăm; măcar deocamdată.
După 11 ani de încercări repetate, România își vede refuzat, prin vot, un obiectiv strategic asumat ca atare: libertatea totală de circulație în Europa, fără controale vamale. Un „nu” categoric a venit din partea Austriei.
România pe care refuzăm s-o vedem. Și naivii care o fac mai bună
De la microfonul On the Record și în investigațiile Recorder, vă punem adesea în fața unei realități dureroase, ușor de acceptat, dar greu de dus. În încercarea de a traduce, uneori, intraductibilul, de a găsi un sens rupturii dintre „hard-ul social” și „soft-ul politic”, lăsăm firesc la o parte știrile de bine.
Dar lumea noastră nu e construită doar din decizii care vin de sus. Da, România nu are
Un an cu Nicolae Ciucă: lehamite și un premier de carton
A trecut un an de când Nicolae Ciucă a depus jurământul de prim-ministru. Un guvern al neasumării conduce de atunci o țară care fuge, de la o zi la alta, de realitate. Pentru cei care deschid televizorul, realitatea e acolo, nu mai trebuie făcut efortul de a o cunoaște. Ceilalți, care l-au închis de mult, tot de realitate fug, dar în direcția opusă.
Starea națiunii sub Guvernul Ciucă e un amestec
Campionat în țara-bancomat. Care e costul real al Cupei Mondiale de fotbal din Qatar?
Nu e nevoie să-ți placă fotbalul pentru ca el să ți se strecoare, pe nesimțite, în viața de zi cu zi: că e vorba de imnul devenit hit al unei Cupe Mondiale, de vedetele lui, care ne populează reclamele, sau de folclorul urban (cine n-a spus, măcar o dată, „Să fie bine ca să nu fie rău”?), acest sport e mai tot timpul prin preajmă.
Însă Cupa Mondială din Qatar, prima organizată într-o țară arabă și
Partidele, presa și propaganda: legea se schimbă. Rămâne frăția?
Acum două luni, Recorder publica o amplă investigație video despre secretul cel mai bine păstrat, în România, de politicieni și de jurnaliști deopotrivă: contractele pentru presă plătite din banii publici ai partidelor. În acest episod On the Record, schimbăm perspectiva și încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat de atunci.
Președintele Klaus Iohannis s-a arătat surprins și a cerut – public, cel pu
Cronica unui dezastru anunțat. Suntem pregătiți să vorbim despre un mare cutremur?
Un cutremur de peste 5 grade a zgâlțâit România în această săptămână. Cu câteva secunde înainte, telefoanele mobile au vibrat cu mesaje de alertă trimise, pentru prima dată, de Google, pe Android. Bucureștiul și alte câteva orașe au tremurat scurt. Apoi, a venit vestea că totul a rămas la locul lui. Și de data asta.
Știrea pe care nimeni nu și-o dorește, dar la care toată lumea trebuie să se aștep
Lumea „împăratului” Xi. Cum ar trebui înțeleasă puterea actuală a Chinei
Un popor de peste un miliard de oameni, o țară imensă, cât să-i încapă pe toți, un secretar general: în China oficial comunistă, Xi Jinping începe să capete profil împărătesc și să se comporte ca o statuie în viață.
În istorie, absența Chinei din prim-plan a fost mai degrabă excepția decât regula. Nici nu-și amintise bine lumea contemporană de acest adevăr, că s-a și pomenit în fața unui partid-st
Criza scumpirii vieții. Cum va rezista economia între riscul de recesiune și alegeri
Viața s-a scumpit foarte mult în ultimele luni. E o realitate incontestabilă și departe de a-și fi epuizat resursele cu care să surprindă.
În orașele mari au început deja proteste sindicale. Dar chiar și cei care nu ies în stradă găsesc tot mai greu banii cu care să-și plătească ratele bancare.
România începe să semene, pe alocuri, cu cea din complicații ani 2000. Cât se estimează că va dura noua
Războiul lui Putin și riscurile lui la adresa umanității
Ultimele zile au urcat Rusia pe un nou piedestal al terorii. Rachete și drone kamikaze mătură de-a valma parcuri, blocuri de locuințe și puncte critice din infrastructura marilor orașe. Dar Vladimir Putin amenință să meargă și mai departe.
Nici condamnarea, la Națiunile Unite, a anexărilor ilegale de teritorii ucrainene, nici avertismentul că NATO stă cu ochii pe armamentul nuclear rusesc nu aduc
Poliția Română, într-o nouă misiune: protejarea intereselor puterii
În țara scurtăturilor, vestea că Poliția cumpără sute de mașini tocmai de la dealer-ul partenerului de golf al președintelui nu a produs tocmai o surpriză. De altfel, și lui Klaus Iohannis i-a luat zile bune până să ceară – și numai la insistența unor jurnaliști – clarificări publice de la Ministerul de Interne.
Previzibil, statul de drepți a dus degrabă mâna la chipiu și a livrat, prin vocea mini
România educată, după Cîmpeanu. Ce rămâne în urma ministrului revocat pentru plagiat
În ultima zi de mandat, un ministru – al Educației, din România – a reușit să compare un suport de seminar universitar cu instrucțiunile unei cafetiere. Nonșalanța vine din faptul că volumul e unul pe care Sorin Cîmpeanu și-a pus numele, prin omiterea altor doi autori pe care cartea îi avea în trecut.
Investigația de presă a Emiliei Șercan, publicată în PressOne, a pus Guvernul Ciucă în ipostaza d
Legături neortodoxe. Cazul Visarion Alexa și răspunsul societății în fața agresiunii sexuale
Când intră în biserică și se îndreaptă spre altar, nimeni nu-și închipuie că, în loc de promisiunea iertării divine, va rămâne cu o amintire brutală, de neșters: preotul căutat pentru confesiune își caută el însuși o pradă ușoară pentru pofte lumești.
Stupoarea societății în fața cazului Visarion Alexa e, așadar, de înțeles, iar ancheta condusă precaut până la obținerea unor dovezi clare ale agres
Bani publici pentru presa privată. Povestea unei investigații în conturile partidelor-mogul
Cu legea tăcerii pe masă, partidele și trusturile de presă au reușit să facă, în ultimii ani, o înțelegere perfectă. Politicienii alimentează constant sateliți ai televiziunilor de știri cu bani publici pentru servicii fictive sau la suprapreț, iar jurnaliștii uită că rolul lor e tocmai denunțarea unor astfel de practici.
Rezultatul acestui mecanism e foarte convenabil pentru partide. Vorbăria pol
Costul crizei și al ignoranței. Cât de greu ne va fi la iarnă
Două sute de zile de război în Ucraina au amplificat, în toată Europa, marele necunoscut – un fundal gri în care se amestecă amenințări, temeri și crize. Iar sub spectrul acestor incertitudini se apropie iarna.
Cu clipuri provocatoare și pilde înfricoșătoare din basmele rusești, Vladimir Putin face în aceste zile ultima încercare de a forța mâna statelor europene să renunțe la sancțiuni dacă mai v
Cristian Mungiu prezintă „R.M.N.”: „Reacția de acasă e foarte importantă, justifică de ce sunt încă în România”
Cristian Mungiu e pentru a patra oară în Competiția Oficială a Festivalului de la Cannes. De data asta cu „R.M.N.”, un film care a reușit până acum să nu-și lase vreun spectator indiferent.
Construit, în cercuri concentrice, de la cazul Ditrău, un episod pe care l-am trăit intens în România în urmă cu doi ani, filmul face până la final o radiografie premonitorie a prezentului în care desconsiderar
Știi ce mai face primarul tău? Cum pot fi urmăriți banii din noul PNDL
În timp ce lasă impresia unei dispute aprige pe cotele de impozitare, partidele de guvernământ își împart în aceste zile, în perfectă armonie, banii pentru investițiile locale cu care vor ieși peste doi ani să ceară voturi. Ca să nu-i se mai spună PNDL, mai vechiul program din vremea lui Liviu Dragnea a primit un nume nou, dar problemele lui esențiale rămân aceleași.
Septimius Pârvu coordonează, l
9 mai în „Noua Rusie”. Lungul drum spre prăbușirea unui imperiu
În fața unei lumi așteptând cu răsuflarea tăiată mutarea care să împartă istoria între „înainte” și „după” 9 mai 2022, Vladimir Putin a ieșit la parada din Piața Roșie de la Moscova cu aerul epuizării.
Mai vechiul obicei rusesc de a căuta viitorul în trecut a lăsat încă o dată prezentul cu nenumărate scenarii și prea puține perspective clare. Înaintează rușii în Ucraina sau așteaptă câteva luni ca
Hacktivism pentru Putin. Cât de pregătiți suntem pentru un asediu cibernetic?
Războiul a coborât și în subteranele internetului. Mii de computere din România sunt folosite intens de câteva zile în atacuri cibernetice asupra unor site-uri guvernamentale și baze de date.
Obișnuite să amestece cuvinte goale ca să salveze aparențe, autoritățile statului nu reușesc să clarifice nici care e, în prezent, „armata cibernetică” a României, nici cât de capabili i-ar fi „cyber-soldații
Urmează Transnistria? Despre un război în așteptare și o lume necunoscută
Pe teritoriul oficial al Republicii Moldova, Transnistria e locul care păstrează încă statuile lui Lenin, face comerț cu o clonă a rublei și ține de 30 de ani în viață o pseudo-putere separatistă gata să fie activată la nevoie. Acolo s-a dat alarma, săptămâna aceasta, după o succesiune de explozii și focuri de armă anunțate în presa controlată de la Moscova.
Sunt transnistrenii gata să-și riște vi
Martori la conjurația minciunii. Cum ajunge abuzul în școală un adevăr ignorat
Cazul unui liceu în care comportamentul abuziv al unui profesor față de elevele sale adolescente a fost ascuns de întreaga cancelarie scoate la iveală minciuna, blazarea și autosuficiența în care se afundă, în România, una una dintre cele mai ruginite rotițe ale mecanismului numit stat: școala.
După ani de abuz ignorat la Colegiul Tehnic „Simion Mehedinți” din Codlea, o investigație Recorder a pus
Tentația extremismului De ce se raliază tot mai mulți oameni ideilor radicale
Tentația extremismului crește în Europa. Cu fiecare scrutin ca cel din Franța sau din Ungaria e tot mai vizibil că partidele naționaliste capitalizează rapid frustrările și sapă constant la temelia liberalismului democratic desenat în decenii în Uniunea Europeană. Or, democrații încă fragile, ca România, au găsit în Occident o ancoră. În lipsa ei, viitorul ar fi tot mai neclar.
În România, cei car
Totul pentru Ciucă. Lupta unui sistem gata să-și înlăture adversarii
Ocupate cu punerea în siguranță a viitorului politic al premierului, instituțiile României își fac tot mai puțin timp pentru siguranța cetățeanului oarecare. Mai ales când cetățeanul e jurnalist și a încurcat, prin demascarea plagiatului din teza de doctorat, poate unicul plan făcut anul acesta la Cotroceni: ascensiunea lui Nicolae Ciucă până la vârful puterii.
Cazul Emiliei Șercan pune statul în
Alegeri în țara lui Viktator. Testul rețelei de putere a lui Orbán și rolul maghiarilor din România
În ultimii 12 ani, Viktor Orbán a câștigat de trei ori puterea în Ungaria cu o majoritate covârșitoare. O forță greu de închipuit pe care a folosit-o abil să controleze procuratura, să uniformizeze presa și să înăsprească fricile sociale. De la înălțimea scenei sale de lider absolut, concurența politică părea imposibilă.
Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Pe 3 aprilie, Ungaria are din nou a
Despre armată, ofițeri și politicieni. Cum ar face față România unui scenariu de război
Cu un război la graniță, știrile din ultimele săptămâni despre armata română sunt dezarmante: un militar a sfârșit sub șenilele unui tanc, un MIG-21 Lancer s-a prăbușit și unei santinele i-a fost furată mitraliera cu tot cu cartușe.
Chiar dacă nu există, în prezent, vreo amenințare militară directă la adresa României, slăbiciunile armatei ne expun, ca societate, pe multe alte fronturi – de la neîn
Un război pentru mințile oamenilor. Cum se face propagandă rusă în România
DISCLAIMER: Întrucât calitatea audio a acestui episod lasă de dorit, am transcris integral dialogul cu invitatul nostru. Găsiți podcastul în format text aici: https://bit.ly/3weRKmA
Cât timp România încă deliberează de unde să înceapă să combată propaganda rusă, Kremlinul e în plină campanie de dezinformare, exersată cu ani înainte, inclusiv în online-ul românesc.
În bule bine filtrate, acest per
Anul fricii și al crizelor. Urmările economice ale războiului lui Putin
Încordarea, cu un război la graniță, știrile alarmiste și neîncrederea împing încet România în pragul isteriei. Vestea scumpirii carburantului la o benzinărie din Bihor s-a răspândit miercuri noaptea ca focul. Din calea lui, șoferii au fugit făcând cozi imense la pompă.
Cu o săptămână înainte, Bulgaria trecuse printr-o noapte similară.
Cozile panicii și ale dezinformării, ca și cele ale solidarită
Captivi în labirintul lui Putin
În urmă cu o săptămână, Vladimir Putin începea un război pentru propria glorie. Antrenată în decenii să creadă într-o realitate diformă, adesea răsturnată, o bună parte din societatea rusă își apără încă președintele, deschis sau prin tăcere complice. Dar nu toți rușii gândesc și simt la fel.
Există o parte a Rusiei, atât cât e, încercată de tristețe și de rușine. În locul „operațiunii militare sp
SPECIAL. Manifestul unui artist din Rusia împotriva lui Vladimir Putin
În timp ce armata lui Vladimir Putin atacă Kievul cu tancuri, rachete și mii de soldați, zeci de milioane de oameni ridică steagul Ucrainei în semn de solidaritate. Dar foarte, foarte puțini dintre ei o fac între granițele Rusiei.
Kamil Churaev (46 de ani) e unul dintre cei puțini. În dimineața primelor bombardamente a ieșit în orașul Ufa cu o pancartă: „Nu vă războiți cu Ucraina!”. Prea puțini i
Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani
Ceea ce părea inimaginabil în Europa de decenii, s-a produs într-o dimineață de joi. Războiul a început pe întuneric, cu câteva explozii în Kiev. În scurtă vreme, întregul cer al Ucrainei s-a aprins sub lumina înfricoșătoare a rachetelor rusești.
Răsăritul a lăsat la vedere clădiri fără ferestre și oameni fără speranță. În zgomotul sirenelor, ucrainenii s-au văzut nevoiți să ia pe loc decizia de v
Ziua națională a lecturii, o zi ca-n Caragiale. Vorbe goale pe bani publici
Ultima țară din Uniunea Europeană la consumul de carte s-a procopsit, în 2022, cu o lege pentru o zi națională a lecturii.
La prima celebrare, pe 15 februarie, parlamentarii s-au strâns în aule, iar primari cu banderole tricolore au luat școlile la pas. La ordin de ministru, elevii au deschis la oră fixă cărți aduse de acasă, iar rețelele sociale au consfințit solemn înclinația profesorului
Un partid de ego-centru. Cum a pierdut USR din încredere
Un partid anti-sistem ridicat din activism civic intră, în 2016, în Parlament. Protestează când în stradă, când de la tribuna oficială, dă speranță unei generații pentru care mai vechea politică se epuizase, crește, adună voci credibile, dar odată ajuns la putere se fisurează tot mai mult, în ciuda discursului public de fuziune și unitate. Un partid care pierde, în doi ani, peste un milion de votu
Oameni și frontiere. Ce fac rușii și ucrainenii în perspectiva războiului
Un anunț de la microfonul Pentagonului, acela că 1.000 de soldați americani instruiți pentru reacție rapidă vor fi mutați în zilele următoare în România, a stârnit indignarea Federației Ruse. Ca răspuns au venit deocamdată doar declarații politice, dar, cu fiecare mișcare a lui Vladimir Putin, occidentalii sunt tot mai convinși că Moscova se pregătește de război.
Trăiesc însă cu aceeași convingere
Energie și ipocrizie. Crizele unei Românii derutate
Într-o societate ca un arc gata să sară, coaliția de guvernare și-a pus toată priceperea într-o dispută confuză. Două săptămâni, ministrul Energiei s-a războit cu furnizorii de gaze și de energie electrică fără ca statul să poată spune nici acum câte facturi din ultimele luni au fost calculate greșit și câte sunt, prin prețurile mai mari, consecința unor politici proaste.
Un spectacol politic al o
